+
...pt ca sa nu uitam, locatia este comuna.
marți, 27 ianuarie 2009
joi, 22 ianuarie 2009
sâmbătă, 17 ianuarie 2009
triptic - iubiti si cainii vagabonzi
Imaginile din triptic au fost realizate in 2 zile consecutive... Cel mai mult mi-au placut cele fin primul triptic, cea in care apare cainele "saltaret" si cea pe verticala. de ce? pentru ca sunt 100% spontane, nimic nu este realizat, pentru ca personajele sunt anonime ... Sunt acei caini care au fost "deportati" din oras la munte ... Pe timp de "criza", ca tot este la moda acum. Cand nu ai bani de eutanasiere, sau de castrare ce faci? Umpli un camion cu caini si ii duci cat mai departe, de preferat pe munte, si il descarci. In cazul de fata ei au fost lasati undeva prin parang, pe la Groapa Seaca. Imi aduc aminte de ei si de asta vara cd am fost cu cortul pe la vidra ... erau postati la fiecare cateva sute de metri, in mijlocul drumului ca niste santinele tacute si loiale... cersind mancare trecatorilor. Nu credeam sa ii gasesc acolo si pe timp de iarna... supravietuiesc din mila turistilor si a cabanierilor cu suflet, cum este si domnul din a 4-a imagine care a si adoptat cateva suflete ratacite.
Primul "maidanez" l-am luat dupa noi in mica excursie, iar pe mine m-a recompensat cu micul episod prin zapada intreaga putin cam mare pentru el. Imaginile imi aduc aminte de inceputurile cinematografiei, care era mai aproape de fotografie decat de cinematografia cum o stim astazi. Mi-a ramas in minte un filmulet care analiza un cal in miscare. era o serie de fotografii rulate secvential....daca stau bine sa ma gandesc cred ca am o carte cu ceva imagini ... Da asta e:
(Eadweard Muybridge, Attitudes of Animals in Motion, c 1881. - imagine preluata din cartea THE PHOTOGRAPHIC EYE - Michael F. O'Brien & Norman Sibley)
Mai putine vorbe, mai multe poze ...
Fac aici o mica paranteza, caci cu atatia caini mi s-a facut un dor nebun de al meu Rocky, batranul de 10 ani care nu-si arata niciodata varsta. Incep cu una dintre primele poze cu el. Una dintre putinele poze ale mele pe film. Poza are vreo 8-9 ani.
(poze realizate cu ajutorul lui Adi P. Tnx bro')
Primul "maidanez" l-am luat dupa noi in mica excursie, iar pe mine m-a recompensat cu micul episod prin zapada intreaga putin cam mare pentru el. Imaginile imi aduc aminte de inceputurile cinematografiei, care era mai aproape de fotografie decat de cinematografia cum o stim astazi. Mi-a ramas in minte un filmulet care analiza un cal in miscare. era o serie de fotografii rulate secvential....daca stau bine sa ma gandesc cred ca am o carte cu ceva imagini ... Da asta e:
(Eadweard Muybridge, Attitudes of Animals in Motion, c 1881. - imagine preluata din cartea THE PHOTOGRAPHIC EYE - Michael F. O'Brien & Norman Sibley)
Mai putine vorbe, mai multe poze ...
Fac aici o mica paranteza, caci cu atatia caini mi s-a facut un dor nebun de al meu Rocky, batranul de 10 ani care nu-si arata niciodata varsta. Incep cu una dintre primele poze cu el. Una dintre putinele poze ale mele pe film. Poza are vreo 8-9 ani.
(poze realizate cu ajutorul lui Adi P. Tnx bro')
joi, 8 ianuarie 2009
calan - decembrie '08
Completare la serie :
Sincer imi doream de cativa ani sa merg la calan sa fac poze. Intotdeauna m-a impresionat locul acela, mai ales ca parca nu intelegeam imensitatea locului si cum nimeni nu mai facea nimic prin zona ...
Cu toate astea cred ca am ajuns prea tarziu, caci nu a mai ramas mare lucru. S-a luat tot, pana la ultima bucata de metal, pana la ultima caramida; (tot)-1*wc
"Privitorul" sunt eu ... incercand sa-mi imaginez locul in fosta-i glorie, misunand de oameni si utilaje. Sau poate doar un punct neinsemnat in comparatie cu gigantii de beton.
Privitorul
ultimele fotografii sunt un fel de reeditare a seriei "red umbrella".... Prietenii stiu de ce
1. Vedere generala...
o mica panorama cu turnurile "roase de soareci" .... (2)
... un fel de stonehenge local (3)
4. vedere interioara...
pauza de-o tigara .... la -10 grade
o mica panorama cu turnurile "roase de soareci" .... (2)
... un fel de stonehenge local (3)
4. vedere interioara...
pauza de-o tigara .... la -10 grade
Sincer imi doream de cativa ani sa merg la calan sa fac poze. Intotdeauna m-a impresionat locul acela, mai ales ca parca nu intelegeam imensitatea locului si cum nimeni nu mai facea nimic prin zona ...
Cu toate astea cred ca am ajuns prea tarziu, caci nu a mai ramas mare lucru. S-a luat tot, pana la ultima bucata de metal, pana la ultima caramida; (tot)-1*wc
"Privitorul" sunt eu ... incercand sa-mi imaginez locul in fosta-i glorie, misunand de oameni si utilaje. Sau poate doar un punct neinsemnat in comparatie cu gigantii de beton.
Privitorul
ultimele fotografii sunt un fel de reeditare a seriei "red umbrella".... Prietenii stiu de ce
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
